Independenta ori autonomia nu sunt de vanzare. Nu pot fi manjite si apoi scoase in oras. Si asta pentru ca nu au cum sa fie spalate. Sunt valori de negasit la supermarket. Asta nu inteleg sefii de sindicat din Romania. Acesti oameni care isi incep activitatea precum niste haiduci istorici si sfarsesc la un sprit cu cei din conducerea firmei. Sau intr-un partid politic. Cum mai pot aparea in fata oamenilor? Ce le vor spune? Cum ii vor inspira sa lupte si sa creada pana la capat in cauza lor? Vi-l imaginati pe Mihai Viteazul acceptand o functie de secretar general al Partidului Semilunei din Orient? Sau pe Stefan cel Mare invartind niste mici alaturi de tatari? Despre asta e vorba. Despre credibilitate. Un concept cheie in Marketing. Si care e foarte greu de refacut daca a fost distrus. Sunt oamenii care se pretind caini la stana. Si apoi se transforma in lupi. Partea proasta in toata aceasta poveste e ca au de suferit si cei care chiar vor sa faca ceva pentru miscarea sindicala din Romania. Dar a caror imagine e pusa la pachet cu cea a indivizilor cu gratare in spate. Cum e aceasta situatie la voi in oras? Exista lideri de sindicat intr-adevar dedicati misiunii lor? Sunt si persoane care au folosit aceasta functie drept trambulina spre noi zari? Acest articol a fost publicat pe noiembrie 28, 2008 at 6:35 am si e postata la Marketing. Poti urmari raspunsurile acestei insemnari prin RSS 2.0 feed. Puteti lasa un raspuns, sau trackback from your own site.